Disponibili acum · NON-STOP 24/7 Str. Lăzăreni 58, Sector 3 · Str. Ilioara 43, Pantelimon contact@casafuneraradobrin.ro
Non-stop 24/70778 773 591
Slujbă de înmormântare ortodoxă în biserică, cu lumânări aprinse
  1. Acasă
  2. Ghiduri
  3. Tradiții la înmormântarea ortodoxă

Tradiții

Tradiții și obiceiuri la înmormântarea ortodoxă

Obiceiurile de înmormântare diferă de la o zonă la alta, dar au același sens: grija pentru sufletul celui plecat și sprijinul pentru familie. Iată cele mai întâlnite.

3 zileDurata obișnuită a priveghiului
PriveghiAcasă sau la capelă
ColivăPregătită pentru slujbă
24/7Vă ajutăm cu organizarea

Tradițiile la înmormântarea ortodoxă sunt un amestec de rânduieli ale Bisericii și de obiceiuri populare transmise din generație în generație. Unele sunt aceleași în toată țara, altele diferă de la un sat la altul sau de la o familie la alta. În acest ghid vă explicăm, cu respect, cele mai întâlnite obiceiuri la înmormântare în București și în zonele din jur, ce înseamnă ele și cum pot fi respectate astăzi, fără presiune.

Important: nu există o singură listă „corectă” de obiceiuri. Rânduiala slujbei o stabilește preotul, iar obiceiurile populare se păstrează după cum simte familia. Dacă aveți nelămuriri, întrebați preotul parohiei sau o rudă mai în vârstă care cunoaște tradiția locului.

Ce se face imediat după deces, conform tradiției?

În tradiția ortodoxă, în momentul trecerii sau imediat după, se aprinde o lumânare. Dacă se poate, se cheamă preotul înainte de deces, pentru spovedanie și împărtășanie. După deces, unele familii acoperă oglinzile din casă și opresc ceasurile, obiceiuri populare care marchează doliul.

Trupul este spălat și îmbrăcat cu haine curate, de obicei noi sau cele mai bune haine ale persoanei. Astăzi, această parte este preluată de cele mai multe ori de casa funerară, prin toaletarea și îmbălsămarea decedatului, mai ales atunci când priveghiul durează mai multe zile.

Ce este priveghiul și cât durează?

Priveghiul este perioada în care decedatul este așezat în sicriu, acasă sau la capelă, iar rudele, vecinii și prietenii vin să-și ia rămas-bun. Tradițional durează trei zile, iar înmormântarea are loc în a treia zi. În practică, durata depinde de ziua decesului, de disponibilitatea bisericii și a cimitirului, precum și de sosirea rudelor din alte orașe.

În timpul priveghiului se citesc rugăciuni și Psaltirea, se aprind lumânări, iar în unele zone cineva rămâne lângă decedat și noaptea. Pentru priveghiul la domiciliu folosim un capac frigorific, iar dacă locuința este mică, familia poate alege depunerea la capelă.

De ce se aprinde lumânarea și ce este toiagul?

Lumânarea aprinsă simbolizează lumina lui Hristos care călăuzește sufletul. Se obișnuiește ca lângă decedat să ardă permanent o lumânare sau o candelă, pe toată durata priveghiului.

Toiagul este o lumânare lungă, făcută din ceară și fitil, de lungimea trupului celui decedat. În multe zone se înfășoară în formă de spirală și se aprinde în timpul priveghiului sau la slujba înmormântării. Obiceiul nu este obligatoriu și nu se păstrează peste tot, dar multe familii îl respectă.

Ce se pune în sicriu?

Tradiția populară indică mai multe obiecte care se așază în sicriu. Printre cele mai frecvente:

  • o iconiță sau o cruciuliță pe pieptul decedatului;
  • o batistă sau un prosop mic în mână;
  • o lumânare;
  • o monedă, în unele zone, după obiceiul vechi al „plății” drumului;
  • uneori obiecte personale dragi persoanei decedate.

Biserica nu impune aceste obiecte, cu excepția iconiței sau a crucii, care au sens creștin. Preotul așază, la final, dezlegarea (rugăciunea de iertare) în mâna decedatului. Dacă alegeți incinerarea, obiectele metalice nu se pun în sicriu.

Sicriu pregătit pentru ceremonia funerară ortodoxă, cu flori și lumânări
Sicriu pregătit pentru ceremonia funerară ortodoxă, cu flori și lumânări

Ce este „vama” și de ce se dau prosoape și batiste?

În tradiția populară, „vămile” sunt opririle pe care le face cortegiul în drumul spre biserică și spre cimitir: la o răscruce, la un pod, la o fântână. La fiecare oprire se dau de pomană bani, prosoape, batiste sau alte daruri, iar preotul poate citi o rugăciune scurtă.

Tot după tradiție, persoanele care ajută la înmormântare (cei care duc sicriul, crucea, coroanele, prapurii) primesc un prosop sau o batistă, uneori legate de braț. Batistele cu lumânare se împart și celor care participă la slujbă. Este un gest de mulțumire și de pomenire.

În București, cortegiul se deplasează de cele mai multe ori cu autofunerara, așa că vămile se fac simbolic sau doar la ieșirea din casă și la intrarea în cimitir.

Vă putem ajuta chiar acumSunați non-stop — vă spunem în primul minut ce urmează, ce acte trebuie și cât costă.

Cum decurge ziua înmormântării?

Ziua înmormântării urmează, de obicei, o ordine cunoscută:

Ridicarea de acasă sau de la capelă

Preotul citește o rugăciune scurtă, apoi sicriul este scos cu picioarele înainte, după obicei. Echipa de servanți ajută la manipularea sicriului.

Drumul spre biserică

Cortegiul pleacă spre biserică. În față merg crucea, coroanele și prapurii, apoi sicriul și familia.

Slujba înmormântării

În biserică sau în capela cimitirului se oficiază slujba prohodului. La final, cei prezenți își iau rămas-bun.

Drumul la cimitir

Sicriul este dus la mormânt. Se citește ultima rugăciune, se toarnă vin și untdelemn în formă de cruce peste sicriu, apoi fiecare aruncă un pumn de pământ.

Pomana

După înmormântare, familia îi invită pe cei prezenți la masa de pomenire.

Pentru manipularea sicriului, familia poate apela la o echipă de servanți, mai ales când în familie nu sunt suficienți bărbați sau traseul este dificil.

Ce este pomana și ce se servește?

Pomana (masa de pomenire) are loc după înmormântare, acasă, la un restaurant sau în sala bisericii. Înainte de masă, preotul binecuvântează bucatele, coliva și colacii. Meniul tradițional cuprinde, de obicei, ciorbă, sarmale, friptură sau alte preparate, în funcție de zonă și de perioada din an. Dacă înmormântarea are loc într-o zi de post, pomana se face cu mâncare de post.

Tot la pomană se dau, după obicei, obiecte „de pomană”: o cană, o farfurie, un pachet cu mâncare, iar unele familii dau și haine ale celui decedat.

Ce rol au coliva și colacii?

Coliva se face din grâu fiert, îndulcit cu zahăr sau miere, cu nucă și uneori cu stafide, ornată cu o cruce. Grâul amintește de învierea trupurilor, după cuvântul Evangheliei despre bobul care moare ca să rodească. Colacii se împletesc din aluat și se împart la slujbă și la pomană.

Coliva și colacii nu sunt doar pentru înmormântare: se fac și la pomenirile de 3, 9, 40 de zile și la parastasele care urmează. Calendarul complet îl găsiți în ghidul despre pomeni și parastase.

Ce se întâmplă după înmormântare, în primele zile?

Tradiția nu se oprește la ziua înmormântării. În multe familii, în primele zile se merge la mormânt, se aprinde candela și se duce apă, iar la 3, 9 și 40 de zile se fac pomeni și parastase. Unele familii țin doliu 40 de zile sau un an: bărbații nu se bărbieresc o vreme, femeile poartă negru, se evită petrecerile. Toate acestea sunt alegeri personale și depind de obiceiul casei.

Tot după înmormântare se ridică, de obicei, crucea provizorie de lemn, care rămâne până la amenajarea mormântului definitiv. Monumentul funerar se face, de regulă, după ce pământul s-a așezat, adesea după un an.

Ce obiceiuri sunt superstiții și nu trebuie respectate cu orice preț?

Multe obiceiuri au o explicație populară, nu religioasă. Printre ele: interdicția de a mătura casa cât stă decedatul acolo, acoperirea oglinzilor, lăsarea unui pahar cu apă la fereastră timp de 40 de zile. Familia le poate păstra sau nu, după cum simte. Biserica pune accent pe rugăciune, pe milostenie și pe pomenire, nu pe gesturile exterioare.

Cel mai important este ca ziua să decurgă liniștit și cu demnitate. Dacă unele obiceiuri vă încarcă mai mult decât vă ajută, este în regulă să le simplificați.

Cum vă ajută casa funerară să respectați tradițiile?

La Casa Funerară Dobrin cunoaștem obiceiurile din București și din satele din jur și vă ajutăm cu tot ce ține de organizare: sicriul și accesoriile, crucea, prosoapele și batistele, coroanele, legătura cu biserica și cimitirul, transportul. Detaliile sunt pe pagina de organizare înmormântare. O recenzie a unei familii spune simplu: „Totul a fost făcut la superlativ.”

Răspunsuri clare

Întrebări frecvente

Cât durează priveghiul în tradiția ortodoxă?

Tradițional, priveghiul durează trei zile, iar înmormântarea are loc în a treia zi. Durata reală depinde de ziua decesului, de programul bisericii și al cimitirului și de sosirea rudelor.

Ce se pune în sicriu la înmormântare?

De obicei se pun o iconiță sau o cruciuliță, o batistă, o lumânare și, în unele zone, o monedă. Preotul așază dezlegarea în mâna decedatului la finalul slujbei.

Ce este toiagul la înmormântare?

Toiagul este o lumânare lungă cât trupul celui decedat, adesea răsucită în spirală, aprinsă în timpul priveghiului sau la slujbă. Este un obicei popular, păstrat în multe zone, dar nu obligatoriu.

Ce înseamnă vama la înmormântare?

Vama este o oprire a cortegiului, la o răscruce, un pod sau o fântână, unde se dau de pomană bani, prosoape sau batiste. Este un obicei popular legat de pomenirea sufletului.

Se poate face pomana la restaurant?

Da. Multe familii din București organizează pomana la un restaurant sau în sala bisericii. Important este ca preotul să binecuvânteze bucatele, coliva și colacii înainte de masă.

Este obligatoriu să respectăm toate obiceiurile?

Nu. Rânduiala slujbei o stabilește preotul, iar obiceiurile populare se păstrează după cum simte familia. Este în regulă să simplificați ceea ce vă încarcă prea mult.

Aveți nevoie de sprijin acum?

Suntem disponibili non-stop, inclusiv în weekend și de sărbători. Vă spunem la telefon, din primul minut, ce urmează și cât costă.